In general publicul percepe riscul meteorologic ca fiind asociat cu dezastrele naturale provocate de fenomene meteorologice extreme: inundatii, uragane, tornade, secete catastrofale etc. Avand o expunere media mult mai mare, aceste evenimente sunt in mod firesc cel mai bine percepute de constiinta publica. Adeseori, distrugerile provocate de asemenea fenomene extreme sunt insemnate, fiind de notorietate nivelul extrem de ridicat pe care l-au atins pagubele aduse de uraganul Katrina in septembrie 2005, in SUA. Protectia vietilor, a proprietatilor si activitatilor economice de efectele fenomenelor meteorologice extreme reprezinta pretutindeni, inclusiv in Romania, una din misiunile principale ale Administratiilor Meteorologice Nationale: avertizarile meteorologice emise de acestea sunt instrumentul prin care aceasta misiune este indeplinita in masura mai mica sau mai mare, in functie de acuratetea prognozelor, de intervalul de anticipare si de capacitatea de reactie a autoritatilor in prevenirea dezastrelor prevazute.
Fluctuatiile vremii genereaza pierderi financiare semnificative.
Cu toate acestea, “partea nevazuta a ice-bergului” sta departe de ochii publicului larg. Efectele financiare ale evolutiilor meteorologice “in limitele normalului”, cumulate la scara unei economii nationale pe intervalul unui an, sunt mult mai insemnate decat media anuala a efectelor fenomenelor meteorologice extreme. Intr-adevar, aproximativ 70% din activitatile economice din tarile dezvoltate sunt afectate de conditiile meteorologice.
Entitati precum producatorii si comerciantii de combustibili si energie electrica, fabricantii de bauturi racoritoare, comerciantii de inghetata, fermele eoliene si o serie de alte companii sunt expuse riscului meteorologic. In toate aceste domenii de activitate, dar si in altele, vremea creeaza volatilitate in venituri si cheltuieli. Prin urmare, riscul meteorologic reprezinta magnitudinea variatiei potentiale a venitului ca rezultat al abaterilor de la normal ale vremii, in mod tipic in cadrul unui interval predefinit cum ar fi sezonul de vara sau de iarna.
De exemplu, este evidenta relatia dintre temperaturile mai ridicate iarna si o cerere mai scazuta de combustibili utilizati la incalzire. Astfel, pentru a satisface cererea de pe piata, un distribuitor de combustibili trebuie sa faca stocuri adecvate acoperirii sezonului rece. Daca sezonul este mai cald decat normal, volumul vanzarilor va scadea, lasand angrosistul cu stocuri nevandute, a caror depozitare implica costuri aditionale. Pe de alta parte, daca iarna este mai rece decat normal, distribuitorul nu va avea stocuri suficiente pentru a acoperi cererea si va fi obligat sa se aprovizioneze la preturi SPOT ridicate.
Puterea electrica consumata de firme pentru racirea spatiilor industriale si comerciale in timpul verii creste substantial cu fiecare grad de temperatura exterioara. In mod analog, temperaturi mai scazute vara reduc cererea de energie electrica utilizata la racirea spatiilor rezidentiale si comerciale. Un consum redus de energie determina costuri mai ridicate pe unitatea de putere generata, reducand profiturile companiilor producatoare.
Puterea generata de hidrocentrale este afectata de debitul raurilor. Un strat de zapada sau ploi sub limitele normale reduc productia de energie, ceea ce determina cresterea costurilor de productie si scaderea profitului.
Veniturile din vanzari in lunile de vara ale fabricantilor si comerciantilor de bere si bauturi racoritoare scad daca temperatura este sub medie. Scaderea venitului este direct proportionala cu temperatura sub un anumit prag.
Sau, sa presupunem ca o firma de constructii a castigat licitatia pentru constructia unui tronson de autostrada. Autoritatea contractanta a stipulat ca pentru fiecare zi de intarziere, executantul va plati o penalizare de cate 100.000 dolari. Constructorul a ajuns la concluzia ca 95% din intarzieri s-au datorat in trecut conditiilor meteorologice nefavorabile, si indeosebi caldurii excesive.
Pentru proprietarii de hoteluri la mare este bine cunoscut faptul ca turistii tind sa evite litoralul daca percep ca acesta ar putea fi afectat de ploi consistente pe durata vacantei. Si turismul montan poate suferi din motive similare, in special pe timpul iernii daca temperatura este prea ridicata pentru mentinerea stratului de zapada necesar practicarii schiului.
Detailistii din sectorul confectiilor inregistreaza pierderi datorita conditiilor meteo nefavorabile prin fortarea soldarilor la liniile de produse care nu sunt adecvate conditiilor meteorologice curente si nu se vand asa cum se estimase. Aceasta inseamna ca produsul respectiv sta deseori pe rafturi, fara a genera venituri si ocupand spatiul in detrimentul altor linii mai profitabile. Cand aceste situatii se produc, comerciantii sunt obligati sa soldeze preturile acelor produse si sa accepte o scadere a marjei profitului sau chiar pierderi datorita necesitatii de a vinde stocurile si de a introduce o linie noua, mai potrivita cu vremea. La un mare lant de supermarketuri din Marea Britanie, planificarea stocurilor in neconcordanta cu evolutia conditiilor meteorologice a implicat pierderi de 1 milion de lire sterline intr-o singura saptamana, in timp ce la alt lant o situatie similara a implicat triplarea nivelului marfurilor depreciate la 250.000 lire sterline, doar pentru o singura linie de produse in cursul unui weekend. Desi sensibilitatea la conditiile meteo pe diferite produse variaza semnificativ, s-a constatat ca vanzarile pe anumite linii de produse pot creste sau scadea cu pana la 300-400% pe o perioada data, chiar si la variatii relativ mici ale conditiilor meteorologice.
Riscurile meterologice pot fi gestionate
Spre sfarsitul anilor 90, companii comerciale inovative, indeosebi din sectorul energetic, au identificat oportunitatea de management al riscului meteorologic si au inceput sa ofere solutii de gestiune a acestei clase de riscuri naturale. Structurate sub forma unor instrumente financiare derivate (derivatele meteo), tranzactiile meteorologice acopera in mod tipic variatiile locale ale temperaturii, precipitatiilor, sau ale altor parametri meteorologici pe o perioada de la o saptamana la un intreg sezon.
Companiile din diverse sectoare economice au dezvoltat de mai multa vreme instrumente de gestiune a riscului mai mult sau mai putin eficiente. Abilitatea de hedging al riscului de pret pentru numeroase marfuri si produse financiare este bine dezvoltata si utilizata pe scara larga. Cu toate acestea, pentru multi cumparatori si vanzatori ai acestor produse, variatia volumului poate fi la fel de daunatoare pentru profit ca si variatia pretului.
Gestiunea riscului energetic a introdus o clasa de instrumente de gestiune a riscului care ofera protectie la riscuri legate de variatia volumului de bunuri/servicii vandut sau cumparat si cauzate de variatii ale temperaturii medii pe perioade de timp definite: derivatele meteo. Combinate cu instrumente de management al riscului de pret, aceste protectii la volum cresc potentialul de a furniza un management superior al riscului.
Piata derivatelor meteo isi are radacinile in SUA si are drept cauza privatizarea industriei energetice. Desi variabilitatea conditiilor meteorologice a fost intotdeauna recunoscuta ca unul din cei mai importanti factori ce afecteaza consumul energetic, efectele fluctuatiilor meteorologice impredictibile au fost in trecut absorbite si gestionate intr-un mediu monopolist, controlat de stat. Odata cu privatizarea, diversii participanti la procesul de producere, comercializare si livrare a energiei catre consumatorii casnici si industriali au fost confruntati cu vremea, ca un risc nou si semnificativ cu impact asupra rezultatelor operationale. Piata a crescut rapid, inca de la initierea ei in 1997. Expansiunea s-a produs pe mai multe fronturi, in afara sferei energetice.
Dincolo de aplicatiile initiale evidente ale derivatelor meteo pentru hedging-ul riscului in domeniul energetic, piata s-a extins adresandu-se unei largi diversitati de riscuri meteorologice, specifice altor sectoare industriale. In 1999, un studiu al Departamentului Comertului din SUA arata ca activitati economice totalizand un volum de venituri anuale de 1.000 miliarde USD sunt expuse riscului meteorologic. Tranzactiile din ultimii ani au oferit protectie fata de acest risc companiilor din diferite sectoare ca divertismentul, comertul, agricultura si constructiile.
In mai multe sensuri, piata derivatelor meteo reprezinta o frontiera de convergenta intre piata asigurarilor si pietele financiare mai mari. Crescand, piata a atras rapid nu numai implicarea comerciantilor cu energie, dar si a societatilor de asigurare-reasigurare, a bancilor de investitii si a fondurilor de hedging.
In SUA, baza larga de optiuni emise de companiile de asigurare a furnizat lichiditatea necesara dezvoltarii pietei derivatelor meteo. In acelasi timp, bancile de investitii si comerciale au vazut in derivatele meteo produse de gestiune a riscului financiar pe care le puteau asocia in vanzare incrucisata cu alte produse financiare utilizate in hedging-ul ratei dobanzilor sau al riscului valutar. In fine, unii jucatori la bursa, precum si fonduri de hedging au vazut oportunitati de a comercializa derivate meteo pe baze speculative. Astazi, toate cele trei sectoare – comertul energetic, asigurarile si pietele de capital – sunt bine reprezentate atat in activitatea de emitere cat si in cea de tranzactionare a derivatelor meteo din SUA.
Piata derivatelor meteo s-a extins rapid in afara SUA, atat prin prisma riscurilor acoperite cat si a nationalitatii firmelor implicate pe piata. Printre tarile in care s-au efectuat tranzactii se numara acum Marea Britanie, Australia, Noua Zeelanda, Franta, Germania, Norvegia, Suedia, Mexic si Japonia. Recent, ABN Amro a emis pentru prima oara asemenea produse in India. Sunt in curs proiecte de introducere a derivatelor meteo pentru industria berii, alte ramuri ale industriei alimentare, producatori de energie eoliana, industria zaharului si alte ramuri. In 2004 volumul pietei mondiale a derivatelor meteo era estimat de catre PricewaterhouseCoopers la 12 miliarde USD.
Printre emitentii de derivate meteo importanti pe plan mondial se numara Guarantee Weather, Energy Koch (comercianti de energie in SUA) si banci cum ar fi Credit Lyonnais (Calyon).
Contractele derivate meteo sunt instrumente deosebit de atractive pentru companiile cu experienta in instrumentele financiare cum sunt optiunile si contractele futures. Derivatele meteorologice pun corporatiile in situatia de a indeplini asteptarile investitorilor si de a face profit, prin mentinerea cash-flow-ului chiar in conditii meteorologice nefavorabile afacerii.
Derivatele sunt diferite de asigurari
Derivatele meteo sunt diferite de asigurarile pentru calamitati meteorologice. In cazul acestora din urma, despagubirile sunt platite in cazul daunelor asupra bunurilor, demonstrate a avea cauze meteorologice. Plata derivatelor meteo se bazeaza pe evolutia observata a vremii, indiferent de cum l-a afectat aceasta pe detinatorul derivatei. Nici macar nu trebuie sa detii o afacere sensibila la vreme pentru a cumpara sau beneficia de pe urma derivatelor meteo. Ca orice instrumente financiare derivate, aceste contracte se pot cumpara si numai cu scop speculativ. Spre deosebire de asigurari, care acopera evenimente cu probabilitate mica de producere cum ar fi inundatiile sau secetele catastrofale, derivatele meteo acopera evenimente cu probabilitate relativ mare de producere, cum ar fi o vara mai rece/umeda decat normal.
Pe piata derivatelor meteo un participant care ar beneficia de pe urma unei ierni foarte reci se poate intalni cu un altul care realizeaza profit daca iarna este blanda. Acestia se pot proteja reciproc la riscul meteorologic (hedging), lucru care nu ar fi posibil pe piata asigurarilor.
Vremea este schimbatoare si impredictibila pe termen lung. Cum se poate asigura protectie fata de ceva atat de aleator? Raspunsul este mai simplu decat credem. Nu este neaparat necesar sa prognozezi precis vremea pentru a asigura o protectie a afacerii fata de riscul meteorologic. Solutia rezida in gasirea de parteneri capabili si dispusi sa accepte riscurile legate de vreme, iar aceasta se poate face in mod optim pe o piata care sa permita tranzactionarea derivatelor meteo. Ca urmare a dezvoltarii economice din ultima perioada, si in Romania vor deveni absolut necesare astfel de instrumente pentru controlul riscurilor.
Livius Buzdugan, M.S.
Managing Partner & Consultant Environmental Issues
Alfa Media Consult
..................................
Pentru informatii suplimentare despre derivatele meteo si posibilitatile de implementare a pietei acestora in Romania, va rugam sa contactati:
Alfa Media Consult SRL
email: office@alfamedia.ro
mobil: 0723.191.629, 0723.371.869
