Liberalizarea leului ar putea conduce la o volatilitate marita.
Un cuvant care in limbajul de zi cu zi poate trece ca fiind unul bland devine de cateva ori mai puternic atunci cand e folosit intr-un limbaj diplomatic. Constransa de diplomatie, Banca Nationala a rostit enigmatic „volatilitate“.
„Estimam o usoara crestere a volatilitatii dupa momentul 1 septembrie, ca urmare a prezentei mai active a investitorilor straini, care vor avea acces si la alte instrumente pe termen scurt“, a declarat recent viceguvernatorul BNR, Cristian Popa. Oficialul a tinut sa adauge ca nu vor exista intrari masive de capital dupa 1 septembrie, cand nerezidentii vor avea acces la titluri de stat si instrumente derivate.
Oficial, pe data de 1 septembrie se face ultimul pas al liberalizarii totale a contului de capital, pentru convertibilitatea totala a leului. „Toate operatiunile valutare de capital, inclusiv cele cu instrumente financiare tranzactionate in mod curent pe piata valutara, se efectueaza liber de rezidenti si nerezidenti“, arata BNR in ultima modificare adusa regulamentului valutar. Teoretic, aceasta etapa nu are anvergura celei din aprilie anul trecut, cand s-au ridicat barierele pentru depozitele in lei ale nerezidentilor. Dar impactul actual pare sa fie mai greu de estimat decat anul trecut. „Septembrie va fi o luna foarte interesanta, pentru ca evolutia cursului va depinde de perceptia investitorilor. Anul trecut, opinia era clara - investitorii vedeau apreciere. Acum lucrurile s-au schimbat. Perceptia este mixta - atat apreciere, cat si depreciere“, spune Radu Craciun, analist la ABN Amro. De aici si temerea de volatilitate.
Cum se vede din afara
La inceputul acestei luni, opt din 12 analisti intervievati de prestigioasa agentie Reuters estimau ca leul se va deprecia in lunile urmatoare, iar cursul euro va ajunge la 3,5750 lei pana la sfarsitul anului. In ultimul timp, leul era privit ca o vedeta a cresterilor in Est. De la inceputul anului, coroanele din Cehia si Slovacia s-au apreciat cu 3,8%, respectiv 1,1% in raport cu euro, potrivit datelor Reuters. Zlotul polonez s-a depreciat cu 0,6% in raport cu moneda unica europeana, iar forintul a pierdut 8%. In acelasi timp, leul castiga aproape 4%, un rezultat care venea dupa cresterea de 7% de anul trecut.
„Entuziasmul fata de leu s-a temperat in ultimele trei luni“, a declarat Lucy Bethell, analist la Royal Bank of Scotland. Analistii au in vedere contextul pietelor financiare (regionala si mondiala), dar in acelasi timp si elemente caracteristice pietei locale. Pe de-o parte, au inceput sa creasca dobanzile pe pietele dezvoltate, acestea devenind mai atractive fata de asa-numitele piete emergente (in dezvoltare), unde riscul e mai mare. Iar diferenta dintre dobanzile din Romania si zona euro este mai mare in raport cu diferentele existente in statele din Europa Centrala. BNR a majorat rata dobanzii de politica monetara cu 1,25% in acest an, la 8,75%, pentru a limita avansul inflatiei. Banca Centrala Europeana a majorat dobanda de referinta din zona euro la 3%, la inceputul acestei luni.
Leul nu mai e vedeta Estului
Rezultatul scaderii apetitului investitorilor s-ar fi vazut mai accentuat daca... ar fi fost mai multi investitori. „Intrarile de capitaluri private sunt foarte reduse, astfel ca, in timpul corectiei recente de pe pietele emergente, nu au existat fonduri importante care sa paraseasca tara“, a declarat Beat Siegenthaler, analist la TD Securities, in Londra.
Si aici intervine una din problemele locale - saracia oportunitatilor de investitie. Reuters arata ca expunerea pietei romanesti de profil fata de investitorii straini este limitata, pentru ca acestia nu au acces la piata instrumentelor derivate, activitatea pe piata de obligatiuni este redusa, iar capitalizarea bursei de valori este scazuta.
Volumul mediu al tranzactiilor zilnice de pe piata valutara din Romania a fost de 831 milioane de euro in luna august, echivalentul a circa 20% din volumul tranzactionat pe piata valutara din Cehia, potrivit datelor Bancii Nationale a Romaniei.
Siegenthaler arata ca nivelul intrarilor de capital ar putea fi ridicat, dupa liberalizarea pietei de profil, dar a subliniat faptul ca anularea unor licitatii pentru vanzarea de obligatiuni de stat va ingreuna accesul investitorilor la active denominate in leu. Guvernul a revizuit in sens ascendent tinta de deficit bugetar pentru acest an si estimeaza ca bugetul va inregistra din nou un deficit in 2007.
„Situatia finantelor publice se va deteriora, ceea ce inseamna ca vor avea nevoie de finantare si vor fi obligati sa emita mai multe obligatiuni“, a precizat Siegenthaler. O trimitere clara la vulnerabilitatea echilibrului macroeconomic, in principal ca urmare a existentei unor deficite externe consistente.
Timpul probabil de criza
Cu cateva luni in urma, abordam, tot in cadrul unui articol „pro si contra“, amenintarile din jurul evolutiei cursului valutar. (www.baniinostri.ro - „Timpul probabil de criza“). Perspectiva avansata atunci de unii analisti era ca aprecierea in continuare a leului isi epuizase resursele (cel putin pentru ritmurile sustinute din ultima perioada), urmand perioade de depreciere treptata.
Primul semnal de corectie a venit in lunile mai-iunie. „Traiectoria cursului de schimb leu/euro s-a inversat la mijlocul lunii mai, iar volatilitatea acestui raport s-a amplificat, atingand pe ansamblul lunii maximul ultimelor zece luni. La originea acestor evolutii a stat schimbarea perceptiei investitorilor financiari privind riscul asociat plasamentelor pe pietele emergente din Europa Centrala si de Est si, implicit, pe piata romaneasca“, explica BNR, in ultimul raport asupra inflatiei.
Banca face trimitere si la problemele interne - schimbarea a survenit intr-un context marcat de deteriorarea mai mult sau mai putin extinsa a fundamentelor economice si a perspectivelor politice ale acestor economii, dar mai ales de aparitia si cresterea atractivitatii unor alternative de investitii pe alte piete. Pe fondul reorientarii generalizate a investitorilor catre active financiare cu grad mai redus de risc, pe piata financiara locala au inceput sa se inregistreze, incepand cu a doua decada a lunii, iesiri nete importante de devize; in aceste conditii, raportul leu/euro a consemnat pe data de 15 mai o crestere abrupta (1,6%).
Ulterior acestei corectii, presiunile in directia deprecierii monedei nationale s-au diminuat, la aceasta contribuind si temperarea ritmului de crestere a deficitului balantei comerciale, precum si mentinerea dinamicii inalte a influxu- rilor de investitii directe si imprumuturi financiare. Cu toate acestea, ca medie lunara, raportul mediu leu/euro a consemnat in luna mai prima crestere in termeni nominali din acest an.
Fara marja de fluctuatie
Printre randuri, Banca Nationala lasa sa transpara germenii volatilitatii. Ce va insemna practic aceasta volatilitate? „Atentionarea privind perioada de volatilitate poate fi considerata un semnal ca BNR nu va apara o marja de fluctuatie a cursului. Dupa ce a intrat pe un trend de apreciere, incepand din noiembrie 2004, cursul n-a iesit din marja 3,4-3,7 si aceasta parea banda de fluctuatie informala cu care lucreaza BNR“ - spune analistul Liviu Voinea.
Fluctuatia inseamna in primul rand incertitudine. Iar daca cursul va fi mai mereu sus (adica leul va fi mai slab), cei care s-au imprumutat in valuta nu se vor simti prea bine. Si, pe cale de consecinta, aceasta se va reflecta in starea de sanatate a sistemului financiar. Bancile romanesti sunt cele mai expuse in zona Europei de Est la riscurile valutare aferente imprumuturilor acordate in monede straine - arata un raport al agentiei de evaluare financiara Standard&Poor’s, citat de Reuters.
„Romanii se imprumuta agresiv in valuta. In acelasi timp, moneda nationala a Romaniei este una dintre cele mai vulnerabile la riscuri, in pofida faptului ca banca centrala controleaza cursul“, se spune in raport. In cazul Romaniei, ponderea imprumuturilor in valuta a scazut cu 8 puncte procentuale, la 56% din total, la sfarsitul anului 2005, in urma reglementarilor adoptate de banca centrala. Cu toate acestea, nivelul ridicat al imprumuturilor face ca sectorul bancar romanesc sa fie vulnerabil.
Riscul este considerabil si in Ungaria, unde ponderea creditelor in valuta a crescut anul trecut de la 43 la 50%. Sistemul bancar din Republica Ceha este cel mai putin vulnerabil, intrucat creditele in valuta reprezentau doar 10% din total la sfarsitul anului trecut, iar majoritatea erau contractate de companii.
Din nou deficitul
Ultimul raport al BNR arata un deficit de cont curent (intrarile de capital mai mici decat iesirile) de 4,17 miliarde de euro dupa sase luni, cu 40% mai mult decat nivelul din aceeasi perioada a anului trecut. Desi cresterea ramane la un nivel mare, si-a incetinit ritmul (60% in primul trimestru). In linii mari, se pastreaza caracteristicile - importurile de bunuri cresc mult mai repede decat exporturile, iar salvarea mai vine de la transferurile capsunarilor (banii trimisi de muncitorii din strainatate). Apar insa cateva schimbari deloc linistitoare. Transferurile curente se pastreaza in sold sub cifrele de anul trecut, desi intrarile de 1,9 miliarde euro au depasit cu 5% remiterile din primul semestru 2005. De asemenea, investitiile straine directe (ISD) nu mai reusesc sa tina pasul cu iesirile de capital - chiar daca, dupa primul semestru, ISD au urcat la 3,2 miliarde de euro (fata de 2,1 miliarde, dupa prima jumatate a anului trecut), au acoperit numai 78% din deficit.
Gradul de acoperire incepe sa devina o problema, daca luam in calcul faptul ca marile privatizari se apropie de sfarsit, cea mai mare parte (circa 60%) din investitii straine sunt imprumuturi din partea firmelor-mama catre filialele din Romania, iar, in realitate, majorarile de capital au scazut - spune analistul economic Liviu Voinea. Potrivit ultimelor date centralizate la Registrul Comertului, dupa primele cinci luni ale anului capitalul social subscris de investitorii straini a crescut cu circa 600 milioane de euro (fata de inceputul anului), circa 4%, in timp ce in perioada echivalenta a anului trecut, cresterea a fost de 900 de milioane (8%).
