Primul portal
dedicat controlului riscurilor.
 Sambata, 11 februarie 2012

Alerte de risc NOU!
Prezentare alerte de risc
Modele de alerte de risc
Resurse
Ştiri
Anunturi
Articole si recenzii
Legislatie specifica
Glosare
Întrebari & raspunsuri
Programe TV
Download software
Ghiduri practice
Cursuri si seminarii NOU!
Utile
Interactiv
Newsletter
Prognoze de risc
Chestionar
Prevenirea pierderilor
Pentru companii
Pentru persoane
Clasificarea riscurilor
Furnizori de solutii
Securitate fizica
Asigurari
Consultanta
Securitate IT&C
Auto si accesorii
Proprietate intelectuala
Instrumente financiare
Diverse
Bursa solutii preventive
Cereri de oferta
Promovare
Despre noi
Oferta publicitate
Sponsori
Contactati-ne

 
Cabinet avocat Bucuresti

   
  HOME    Detalii :: Articole
Ce va fi peste 50 de ani?

alte resurse
Glosare: Nanomateriale
Revista de stiinta New Scientist a cerut parerile a 70 de oameni de stiinta (printre care si laureati ai premiului Nobel si inventatori) despre modul in care vor evolua stiinta, tehnologia si alte domenii de interes major in urmatorii 50 de ani.

Iata cateva dintre predictii:

Descoperirile genetice combinate cu progresul tehnologiei informatiei ar putea aduce noi tipuri de tratamente pentru prevenirea imbatranirii. Consecintele ar fi, pe de o parte, cresterea radicala a sperantei de viata, dar si prelungirea vietii active. Deja, in laboratoare s-a reusit prelungirea cu pana la 40% a vietii unor mamifere prin restrictie calorica sau manipulari genetice. Conform lui Francis Collins, intrebarea esentiala in anul 2056 ar putea fi nu “cat putem trai?” ci “cat dorim sa traim?”.

Sydney Brenner, detinator al unui Nobel pentru medicina, considera ca se vor face progrese deosebite in intelegerea aspectelor intime ale biologiei speciei umane. Probabil vom intelege complet modul in care gandim si luam decizii. Numeste anul 2020 ca fiind “anul viziunii bune” in care discutiile referitoare la constiinta vor fi disparut din preocuparile oamenilor de stiinta.

Inteligenta artificiala ar putea fi marele castigator al deceniilor care vin. Rodney Brooks crede ca vom fi capabili sa realizam dispozitive care sa poata recunoaste obiectele, sa le clasifice si sa opereze conceptual cu ele, asa cum face omul. In felul acesta, robotii vor deveni ceea ce se urmareste de mult timp: asistenti perfecti ai omului. Desigur, nu trebuie scapate din vedere riscurile posibile.

Directorul de cercetare de la Google, Peter Norvig, vede un viitor in care interactiunea omului cu informatia digitala se va face intr-un mod intuitiv, similar unui dialog interuman. Motoarele de cautare, asa cum le cunoastem si le folosim astazi, vor fi depasite. Oamenii isi vor exprima dorintele, iar asistentul digital va oferi recomandari, iar la final va genera un raport adnotat, la fel cum ar face-o o echipa de cercetatori uman. Totul in interval de fractiuni de secunda.

Viitorul energetic al planetei va fi ameliorat prin noi tehnologii care sa recupereze energia solara (care ne ofera de cca. 10.000 de ori mai multa energie decat consumam astazi), iar utilizarea hidrogenului s-ar putea face pe scara larga.

Foarte probabila este stabilirea unei colonii autonome pe Marte. In felul acesta, omenirea ar putea intra intr-o noua era, in care supravietuirea speciei umane nu va mai fi la cheremul asteroizilor.

Noi tipuri de materiale cu proprietati exceptionale vor transforma numeroase domenii de activitate: de la constructii la medicina si aeronautica. Miniaturizarea tehnicii de calcul va aduce materialele inteligente. Vom avea pereti cu care vom putea vorbi si care ne vor raspunde?

Se asteapta descoperiri revolutionare in fizica. Nu este improbabila descoperirea ecuatiilor finale care dirijeaza particulele elementare si campurile. Poate ca vom intelege complet modul in care lucreaza universul. Noile acceleratoare de particule si noile generatii de telescoape vor aduce informatiile necesare pentru completarea imaginii inca neclare asupra materiei si energiei. Toata aceasta informatie ar putea fi prelucrata de computere cuantice care vor avea performante incomparabile chiar cu actualele supercomputere (recordul actual este de 280 trilioane de calcule pe secunda).

Exista si unii savanti (este cazul lui Steven Pinker) care cred ca este o nebunie sa incerci sa anticipezi care ar putea fi marile descoperiri din urmatoarele 5 decenii. Am putea sa-i dam dreptate daca ne uitam la evolutia pe care stiinta a cunoscut-o in ultimii 50 de ani. Cine s-ar fi gandit la aparitia internetului, ori la descifrarea genomului uman? Evident ramane un singur lucru: ca omenirea avanseaza cu viteza crescanda pe calea descoperirilor si ca multe descoperiri sau inventii viitoare nu pot fi anticipate.

Intr-un fel, multe dintre aceste predictii nici nu sunt radicale sau surprinzatoare. Poate chiar unele sunt conservatoare. Dar consecintele lor (favorabile si nefavorabile) la nivelul civilizatiei ar putea fi coplesitoare. Vom trai mai mult. Oare resursele planetei ne vor putea satisface nevoile? Oare progresele roboticii nu ar putea fi si cauza de conflicte devastatoare? Inteligenta artificiala ar putea sa ne ofere solutii la problemele grave care pot duce la extinctia speciei umane? Si daca da, vom avea forta sa aplicam recomandarile “omului de tinichea”? Orgoliul nu va fi inamicul nostru cel mai mare? Oare cunoasterea va fi suficienta?

Alexandru Iacob



Cele mai recente articole:
- Cutremurul din 1977: lectii pentru viitor
- Cele mai riscante idei pentru lansarea unei afaceri
- Populatia Romaniei poate scadea mult in urmatorii ani
- Practic: Riscurile sarbatorilor de iarna
- Reguli de comportament si masuri de precautie la inzapezire
- Ce aduce ziua de mâine




inapoi


recomanda acest site  |  printeaza pagina printeaza pagina
  Copyright © 2002 - 2009 Inoventis srl
  Toate drepturile rezervate.
Regulamentul de utilizare | Harta site-ului | Contact