Au trecut trei decenii de la seismul din 4 martie 1977. Tragediile intamplate atunci s-au sters din mintea majoritatii romanilor, iar cei mai tineri probabil ca nu stiu decat informatii sumare despre grozaviile intamplate la cataclism.
Astazi traim din plin avantul economic, oamenii de afaceri isi fac planuri de expansiune in Europa si se pregatesc sa infrunte concurenta acerba din vest sau din Orient. Si totusi, undeva in adancuri ne pandeste o amenintare teribila: un nou cutremur devastator. Statistic, cutremurele catastrofale produse in Vrancea au o periodicitate cuprinsa intre 30 si 40 de ani. Nimeni nu ne poate spune exact nici macar anul in care se va produce un nou cutremur, dar sansele unui cutremur distrugator sunt semnificative in urmatorii ani. Intr-un interviu acordat in luna februarie 2007 cotidianului Romania Libera, profesorul Gheorghe Marmureanu, directorul Institutului National de Fizica a Pamantului, a declarat ca “pentru urmatorii 2-3 ani nu sunt motive de ingrijorare pentru o miscare tectonica majora in zona Vrancea.”, motivul fiind contextul tectonic global. Dupa aceasta perioada, situatia va fi reanalizate. Cu toate ca un interval de 2-3 ani poate parea suficient pentru pregatire, acest lucru este valabil numai daca pregatirea incepe acum.
Nimeni nu poate sti cu precizie ce consecinte ar putea avea un nou seism devastator. Efectul depinde, in afara de magnitudinea seismului, de adancimea la care se va produce, de configuratia undelor seismice, precum si de perioada din an si din zi. In plus, numeroase lucruri s-au schimbat in acesti 30 de ani: unele constructii (cladiri, poduri, taluzuri etc.) au imbatranit, au aparut constructii noi (inclusiv o centrala nucleara), retelele de telecomunicatii sunt omniprezente, numarul autovehiculelor a crescut foarte mult s.a.m.d.
Este de la sine inteles ca o anticipare precisa a efectelor cutremurului este greu de realizat, daca nu chiar imposibila. Cu toate acestea, nu e deloc dificil sa intelegem ca nu va fi de glumit in cazul producerii unui cutremur puternic si ca pierderile ar putea fi foarte mari. Au fost lansate estimari cuprinse intre 15 si 30 de miliarde de euro, dar, in functie de context, cifrele ar putea fi mai mici sau mai mari. Zonele expuse cel mai mult pericolului sunt Muntenia centrala (Focsani, Buzau si Bucuresti in primul rand), Moldova centrala si de est (Galati, Vaslui, Bacau, Iasi etc.), dar posibil si Dobrogea ori alte regiuni adiacente.
Nu putem sti care drumuri vor deveni impracticabile, dar este probabil ca unele vor fi. Nu putem sti care dintre angajati ar putea deveni indisponibili (deces sau ranire grava), dar nu trebuie exclusa aceasta posibilitate. Ganditi-va ca si in situatia in care nu desfasurati activitati in nici una dintre regiunile de risc seismic, este posibil ca un astfel de cataclism sa-l surprinda pe directorul de marketing aflat la un simpozion in Bucuresti. Daca el este persoana de al carui talent depind in mare masura vanzarile, ce veti face? In cat timp puteti gasi un angajat de calitate comparabila? Nu avem cum sa aflam daca alimentarea cu electricitate ori cu apa va fi intrerupta, dar nu este intelept sa trecem cu vederea un astfel de scenariu.
La nivel national exista programe de cercetare, de reabilitare a cladirilor cu risc, dar, pana la urma, fiecare trebuie sa-si poarte singur de grija. Chiar daca suna incurajator faptul ca exista sisteme de avertizare seismica prin care marile instalatii industriale cu risc sunt oprite in timp util, raman aspecte care pot afecta individual organizatiile si persoanele.
Ce poate face o companie pentru a diminua eventualul impact al unui asemenea cutremur? Primul lucru este o analiza a riscului de impact asupra afacerii. Ce active ale companiei (fabrici, depozite, magazine etc.) se afla in zone cu risc major? Personalul locuieste in constructii cu risc ridicat (faimoasele cladiri cu bulina rosie)? Furnizorii provin din zonele cu risc? Traseele folosite pentru transporturile curente traverseaza poduri vechi situate in zone cu risc? Care dintre produsele si serviciile pe care le furnizati sunt sensibile la astfel de catastrofe? In cazul unui cutremur major, persoanele din zonele afectate se vor preocupa, cel putin pentru o perioada, de procurarea bunurilor de prima necesitate (alimente, medicamente, utilitati), astfel ca vanzarile de bunuri si servicii care nu sunt urgente ar putea suferi scaderi importante. Cat de mult ar fi afectata afacerea daca, de exemplu, cutremurul s-ar produce in plina epidemie de gripa aviara? Dar daca s-ar produce iarna, intr-o perioada cu ninsori abundente si viscol? Dar daca, in acelasi timp, ar fi inundatii in zona in care va desfasurati activitatea?
O alta categorie de consecinte sunt cele legate de securitatea fizica. Panica si dezorganizarea generala duc la vulnerabilitati de care infractorii pot profita. Chiar daca magazinul dvs. are sistem de alarma, s-ar putea ca echipa de interventie a companiei de paza cu care aveti contract sa nu poata interveni in timp util, fie din cauza indisponibilitatii personalului, fie din cauza blocajelor in trafic. In astfel de conditii, hotii opereaza fara a fi deranjati, iar pagubele pentru magazin vor fi foarte mari.
In functie de specificul fiecarui agent economic, analiza trebuie aprofundata pentru a identifica cat mai precis cu putinta impactul potential al unui cutremur major. Daca ati identificat si ati masurat corect riscurile, puteti incepe cautarea masurilor de reducere a riscului. Principiul de baza este cautarea acelor masuri care ofera o eficienta ridicata in controlul riscurilor, dar care nu au costuri excesive raportate la beneficii.
Concepeti un plan de contingenta care sa acopere cel putin urmatoarele aspecte:
• inlocuirea personalului critic indisponibil;
• sisteme de comunicatie de rezerva;
• eventuale penurii de combustibil sau energie electrica;
• mutarea temporara in alta cladire daca sediul a fost avariat.
Instruiti personalul in privinta masurilor de comportament in caz de cutremur si a masurilor de prim-ajutor. Cereti sprijin Inspectoratului local pentru situatii de urgenta pentru a realiza o simulare de cutremur. Numai prin exersarea masurilor aveti garantia ca intr-o situatie reala angajatii vor sti sa evite panica si sa actioneze eficient.
PUBLICITATE Reduceti riscurile la care este expusa compania dvs. Pregatiti-va angajatii sa raspunda eficient amenintarilor. Inoventis ofera IMM-urilor traininguri pentru controlul riscurilor. O investitie mica va poate ajuta sa reduceti semnificativ pierderile.
Pregatiti mesaje prin care sa va informati furnizorii si clientii ca lucrurile se afla sub control. Stabiliti cine va avea responsabilitatea de a comunica aceste mesaje catre partenerii de afaceri. In plus, puteti transmite mesaje similare prin intermediul mass-media. O astfel de atitudine nu poate decat sa va ajute prin cresterea credibilitatii in randul comunitatii.
Incheierea de polite de asigurarea este o masura absolut necesara, daca in urma analizei ati ajuns la concluzia ca nivelul de risc este ridicat. Aveti in vedere cel putin asigurari de viata pentru angajatii foarte importanti si pentru activele cele mai valoroase (utilaje costisitoare, cladiri etc.). Desigur, gasirea unei polite cu preturi convenabile si care sa acopere bine riscul nu este un lucru simplu, dar sansele cresc daca apelati la brokerii de asigurari.
Diversificarea este un instrument foarte util si poate fi aplicat inclusiv la configurarea portofoliului de clienti si furnizori. Pentru situatia pe care o discutam, ati putea incerca o extidendere a afacerilor spre regiuni mai putine afectate de riscul seismic: Transilvania, Moldova de nord, Oltenia s.a.
Protectia spatiilor comerciale poate fi imbunatatita cu masuri fizice: geamuri antiefractie, gratii (exista modele elegante care in timpul zilei pot fi escamotate), camere de tezaur pentru pastrarea peste noapte a produselor scumpe, camere video care sa inregistreze imagini etc. Scopul acestor sisteme de securitate este de a-i face pe infractori sa caute o victima mai vulnerabila (magazinele alaturate care nu au luat masuri de protectie) sau, cel putin, sa-i intarzie.
In fine, toate aceste masuri sunt benefice si pentru clientii si furnizorii dvs., asa ca nu ezitati: discutati cu ei si incercati sa-i convingeti sa trateze problema cu seriozitate.
O alta categorie de riscuri poate afecta investitorii pe piata de capital. Aproape sigur, un mare cutremur va genera o scadere a pretului actiunilor, indeosebi la companiile afectate direct de cutremur.
Solutia nu poate fi decat diversificarea. Obisnuiti-va cu ideea ca un numar mai mare de titluri va poate reduce mult riscurile, chiar daca randamentul portofoliului va fi diminuat. Dar aceasta forma de diversificare nu este suficienta daca majoritatea titlurilor detinute sunt dintr-o singura ramura economica. Un supliment de protectie veti obtine prin investitii in afara granitelor, dar aici costurile pot fi semnificativ mai mari, in special in ceea ce priveste expertiza necesara care este rara si scumpa.
Daca veti lua masurile potrivite aveti sanse nu numai sa evitati pierderile mari, dar chiar sa iesiti in castig. Ganditi-va numai la faptul ca unii dintre concurenti ar putea sa fie scosi de pe piata, iar locul ramas liber ar putea fi exploatat de compania dvs. La fel, daca actiunile cotate la bursa scad, asta ar putea insemna ca sunt mai ieftine, iar pentru cine dispune de lichiditati oportunitatea va fi uriasa.
Alexandru Iacob
Partener & manager general, Inoventis SRL
