Modalitate prin care un atacator poate fi indus in eroare, astfel incat fie sa atace un obiectiv fals, fie sa intreprinda un atac insuficient de pregatit. In ambele cazuri, diversiunea ofera o marja de timp pentru pregatirea raspunsului.
O forma simpla de diversiune consta in pastrarea valorilor majore (informatii secrete, pietre pretioase etc.) intr-un loc secret, iar valori ceva mai mici intr-un usor accesibil. De exemplu, se poate instala un seif la vedere, iar in seif se inchide o suma de bani nici prea mare, nici prea mica, urmand ca lucrurile foarte valoroase (bijuteriile, de exemplu) sa fie pastrare intr-un banal dulap de haine, ascunse intr-o cutie. Desigur, daca atacatorul stie exact ce cauta, atunci rolul diversiunii va fi doar de intarziere a atacului, iar eficienta raspunsului devine critica.
